Stimați forumiști,
Consider că îmi revine dureroasa, pentru mine, datorie de a vă prezenta Decizia de inadmisibilitate pronunțată de către CEDO în cauza Nastaca DOLCA și Alții contra României, Cererea 59282/11 și alte trei cereri conexate.
Astfel, pe data de 27 septembrie 2012, CEDO a dat publicității constatările făcute în ședința din data de 4 septembrie 2012, privind respingerea ca inadmisibilă a acestor cereri bazate pe încălcări ale :
1. Art. 6.1 al Convenției, analizat în mod separat,
2. Art. 6.1 al Convenției, analizat în conjuncție cu Art. 14 al Convenției;
3. Art. 1 din Protocolul 1 Adițional la Convenție.
Astfel, este de reținut, pe scurt, situația faptică ce a stat la baza introducerii cererii:
pe data de 14 septembre 2010, aplicantul Dolca a inițiat o cerere contra Statului Român, pentru constatarea calității de condamnare politică a tatălui său, cerând daune morale în cuantum de 200.000 Euro.
Menționăm că la acea dată
Deciziile Curții Constituționale din România nu erau pronunțate, astfel, cererea fiind formulată înainte de abrogarea - constatarea neconstituționalității - prevederilor legale privind acordarea despăgubirilor morale, prin respectivele Decizii, pe data de 21 octombrie 2010.
În urma schimbării legii prin efectul ulterior al Deciziilor de neconstituționalitate, Tribunalul de primă instanță a respins cererea privind acordarea daunelor morale,
pe data de 24 februarie 2011. Această respingere a capătului de cerere privind acordarea de daune morale a fost menținută și de instanțele superioare, pe baza aceluiași temei juridic: pronunțarea excepțiilor de neconstituționalitate.
Prin urmare, în motivarea încălcării drepturilor apărate de Convenția Europeană și Protocoalele Adiționale, aplicanții, considerând, printre altele,
că deciziile Curţii Constituţionale au lezat principiul securităţii raporturilor civile, au creat premisele unei discriminări față de cei care câștigaseră sume importante în baza aceluiași cadru normativ, și, în final, au avut drept consecință încălcarea dreptului lor de proprietate,
s-au adresat Curții Europene solicitând constatarea drepturilor încălcate și satisfacție echitabilă.
Motivarea CEDO asupra respingerii cererii ca inadmisibilă a fost bazată, sintetizând, pe urmărirea unui obiectiv de interes public de către Curtea Constituţională, în buna administrare a justiţiei, pe lipsa de arbitrariu în aplicarea deciziilor CCR de către instanţele judecătoreşti naţionale, nu în ultimul rând, pe insuficienta definire a creanței contra Statului, pentru ca dreptul la despăgubiri morale să întrunească cerințele speranței legitime de obținere a bunului.
Prin urmare, ca principiu, astfel de cereri sunt, de acum înainte, inadmisibile în principiu, precedentul fiind creat.
Pentru mai multe informații legate de modul de soluționare a deciziilor asupra admisibilității, vă invit să citiți cele expuse aici.
www.avocatnet.ro/content/for...
Cu stimă.